Mihai Viteazu

Mihai Viteazul (1593 – 1601)

S-a născut în anul 1557 , fiind fiul domnitorului                                                                                            Ţării Româneşti Pătraşcu cel Bun (1554 – 1557) . S-a stabilit în Oltenia prin anul 1580 , apoi a avansat în funcţii , între anii 1588 şi 1593 , fiind Ban de Mehedinţi , apoi mare stolnic , mare postelnic şi mare ban . A deţinut un domeniu însemnat format din 129 de sate şi 20 de posesiuni în altele . În luna octombrie 1593 M. a ajuns pe tronul Ţării Româneşti . Dorinţa sa era de a declanşa lupta antiotomană , în condiţiile în care şi principele transilvaniat Sigismund Bathory a încheiat un tratat cu Imperiul Habsburgic în vederea luptei împotriva sultanului , iar domnul Moldovei Aron Tiranul , realizase acelaşi lucru în august 1594 . M. însă , fiind considerat om al otomanilor , nu a fost privit , la îneput , cu încrederea şi pentru a putea fi primit în Liga Creştină , a declarat lupta antiotomană în toamnă anul 1594 . La Bucureşti , la 13 noiembrie 1594,M. i-a ucis pe toţi trădătorii levantini şi a masacrat garda otomană care avea menirea sa în supraveghere . Au urmat în lunile decembrie 1594 şi ianuarie 1595 , victoriile asupr otomanilor la Dunăre , precum cele de la Piua Petrei, Hârşia , Silistra , Rusciuk . La acestea s-au adăugat şi viitoarele obţinute de fraţii Buzeşti şi de Radu Calamfirescu la Putineiu şi Stăneşti şi de paharnicul Manta la şerpăteşti . Dar acţiunile lui M. se desfăşurau în condiţiile în care principele transilvanian urmarea sa şi impună suzeranitatea asupra Ţării Romîneşti . Reuşise acest lucru în Moldova , în august 1594 unde domnitorul Aron Tiranul recunoscuse suzeranitatea principelui transilvanian .

Astfel , după companiile militare de la sfîrşitul anului 1594 şi de la începutul anului 1595 , M. căuta aliaţi în lupta antiotomană şi a trimis o delegaţie deboieri condusă de mitropolitul Eftimie la Sigismund . Tratatul încheiat

1. la Alba – Iulia la 20 mai 1595 , în numele domnitorului , era defavorabil lui M., deoarece boierii au acceptat ca Sigismund Bathory să fie suzeranul Ţării Româneşti în schimbul ajutorului otomanilor şi al subordonării Bisericii Ortodoxe din Transilvania faţă de Mitropolia Ţării Româneşti . Deşi devenea vasul al lui Sigismand , M. a acceptat acest tratat , deoarece avea nevoie de ajutorul în lupta antiotomană , în condiţiile în care otomanii se pregăteau să intervină în Ţara Românească . În august 1595 , o oaste otomană condusă de Sinan – Paşa a trecut Dunăre şi a înaintat spre Bucureşti M., cu oastea sa de aproximativ 20000 de ostaşi (cam tot atât aveau şi otomanii) a aşteptat-o pe cea comandată de Sinan-Paşa la Călugăreni . Domniorul era ajutat de transilvanianul Albert Kiraly , care comanda 2000 de ostaşi . La Călugăreni . M. a reuşit să obţină o victorie importantă asupra oştirii otomane , ştiind să profit de condiţiile prielnice de acolo . Avînd nevoie de întăriri , M. s-a retras spre munţi , aşteptînd ajutor de la Sigismund Bathary . În acest timp , oastea lui Sinan-Paşa a intrat în Bucureşti şi Tîrgoveşti şi a început organizarea Ţării Româneşti ca paşalâc . Situaţia se complicase şi în Moldova , unde polonii l-au înlăturat de pe tron pe Ştefan Răzvan şi l-au înlocuit cu Iermia Movilă . Dar în octombrie 1595 , soseau ajutorul militar al lui Sigismund Bathary , de aproximativ 23000 de ostaşi .